Ce spun europarlamentarii români despre ”Europa cu mai multe viteze”. Libertatea a întrebat mai mulți europarlamentari români cum se vede la Bruxelles propunerea de reformare a Uniunii Europene și ce ar trebui să facă țara noastră, în acest context. Unii eurodeputați spun că este momentul ca România să își impună viziunea, în fața celorlalte țări UE, sau să ne raliem scenariului privind gestionarea în comun a problemelor comunitare. Alții atrag atenția că, indiferent de scenariu, această viziune duce la slăbirea decisivă a proiectului european.

Comisia Europeană a adoptat recent un plan de reformare a Uniunii Europene, iar preşedintele Jean-Claude Juncker a prezentat în Parlamentul European cinci posibile direcţii ale blocului comunitar, axate pe o cooperare a ţărilor în grade diferite, și eventual prin concentrarea pe zona euro, pe apărare şi Securitate.

În plan intern, PSD a cerut președintelui Klaus Iohannis, prin vocea liderului Liviu Dragnea, consultări cu partidele, pentru stabilirea unei poziții ferme împotriva unei Europe cu mai multe viteze.

Ivan: Țara noastră are șansa să își impună viziunea, sper că vom aștepta să vedem ce vor decide alții

Cătălin Ivan, eurodeputat PSD, a declarat pentru Libertatea că România are șansa, în acest moment de cotitură pentru Uniunea Europeană, să își impună viziunea și să își apere interesele.

„Înainte de a discuta oricare dintre scenarii, este importantă o dezbatere internă, între toate formațiunile politice, un consens în societatea românească, despre proiectul european al României. Este un moment important, când totul pare să se reseteze la nivel european.  Printr-un efort diplomatic intens, România are șansa de a-și impune pentru prima dată propria viziune, la masa celor 27. Sper că, măcar de data asta, nu vom aștepta să vedem ce vor decide alții și apoi să ne adaptăm”, a afirmat eurodeputatul PSD.

Preda: România merge cătinel-cătinel, ar trebui să îmbrățișăm scenariul care spune că trebuie să facem mai multe, împreună

Europarlamentarul Cristian Preda consideră că, deocamdată, ”România merge cătinel-cătinel” și ar trebui să îmbrățișeze scenariul care vorbește despre ”a face mai multe, împreună”.

”Nu mai avem un calendar pentru intrarea în zona Euro, în Schengen nu suntem în stare să intrăm, avem multe restanțe în privința domniei legii. Ca să recuperăm decalajele, ar fi bine să îmbrățișăm al cincilea scenariu propus de Juncker: să facem mai multe împreună”, a declarat Cristian Preda.

Stolojan: În următorii doi ani de zile nimic nu se va întâmpla, orice decizie presupune schimbarea Tratatelor de aderare

”După părerea mea, în următorii doi ani de zile nimic nu se va întâmpla, pentru că o modificare substanțală în privința viitorului UE, așa cum este promovat prin scenarii, chiar de către președintele Comisiei Europene și politicieni din PE, presupun schimbarea tratatelor de aderare, ceea ce este imposibil, în actualul context european. Multe țări au nevoie de referendumuri naționale, iar anul acesta sunt alegeri în multe țări europene, cum e Franța, Germania, Olanda”, a explicat Stolojan.

El a menționat că România a spus limpede că nu este de acord cu diferențele în privința puterii de vot, între statele membre ale Uniunii, și cu introducerea unui buget separate, pentru zona euro, pe lângă bugetul UE, cee ace ar fi dus la diferențieri între europarlamentarii din statele membre.

”România are obligația să ia toate măsurile pentru ca într-o perioadă de timp să adere la zona Euro, la moneda unică. Aici ne întâlnim cu fel de fel de opinii, în România, care țin și de interesele pe care le au. De exemplu, sistemul bancar nu va fi niciodată de acord cu aderarea la euro”, a mai declarat eurodeputatul liberal.

Daciana Sârbu: Trebuie să păstrăm UE intactă! Toti cetățenii UE sunt egali și trebuie să rămână egali!

Europarlamentarul PSD Daciana Sârbu declară, la rândul ei, că orice discuție despre două sau mai multe niveluri de integrare, fie ele “viteze” sau “cercuri concentrice”, nu va face decât să contribuie la slăbirea decisivă a proiectului european.

”A crea mai multe “uniuni” mai mici în interiorul UE ar echivala, pur si simplu, cu o noua divizare a Europei, ceea ce nu ar aduce un viitor mai bun, ci un viitor separat”, a scris aceasta pe Facebook.

Daciana Sârbu afirmă că este nevoie de o analiza temeinică asupra viitorului UE, dar trebuie să păstram Uniunea intactă, împreună cu principiile sale.

”Toți cetățenii UE sunt egali și trebuie să rămână egali!”, spune europarlamentul PSD, atrăgând atenția că există în propunerile anunțate de președintele Juncker scenarii care ar putea dezavantaja în mod explicit Romania – precum inacceptabilul scenariu 3, ce ar putea crea de facto două Uniuni separate – una privilegiată, integrată și solidară și a doua– formata din „atomi liberi” care invariabil ar rămâne în urmă și ai cărei cetățeni ar avea mai puține drepturi.

Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovacia pledează pentru unitate și vor funcţionarea Uniunii Europene în sistemul actual

Statele Grupului de la Vişegrad – Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovacia,  se opun inversării integrării la nivelul Uniunii Europene. Ele și-a exprimat susţinerea deplină pentru toate valorile comunitare şi pentru funcţionarea Uniunii Europene în sistemul actual, într-un comunicat comun.

„Uniunea Europeană rămâne cel mai bun instrument de abordare a provocărilor cu care ne confruntăm. Valorile fundamentale ale UE – demnitatea umană, libertatea, democraţia, egalitatea, normele statului de drept şi respectarea drepturilor omului – rămân valabile. Uniunea Europeană trebuie să rămână deschisă spre ţările care împărtăşesc aceleaşi valori, inclusiv spre statele din Balcanii de Vest şi spre vecinii est-europeni”, se arată în „Declaraţia comună a şefilor de guvern din ţările Vişegrad – Europa puternică – Uniunea de acţiune şi încredere”.

Cele 4 scenarii de reformare a Uniunii Europene

Scenariul 1: Continuarea actualei direcţii – prin care cele 27 de state UE se vor concentra pe implementarea agendei de reformă în spiritul Comisiei Europene conduse de Jean-Claude Juncker şi a Declaraţiei de la Bratislava.

Scenariul 2: Nimic altceva în afara pieţei unice – Cele 27 de state membre transferă treptat accentul pe piaţa unică, dat fiind că statele membre nu reuşesc să ajungă la poziţii comune într-un număr din ce în ce mai mare de direcţii politice de cooperare.

Scenariul 3: O Europă cu mai multe viteze – Ţările cele mai puternice ar putea decide să prindă un avans în ceea ce priveşte cooperarea pe subiecte mai sensibile, precum apărarea, securitatea internă şi terorismul, armonizarea fiscală sau chestiunile sociale, fără a aştepta ca toate cele 27 de state membre să-şi dea acordul.

Scenariul 4: Să facem mai multe, dar mai puţin – Mutarea accentului pe domenii extrem de precise, cum ar fi diplomaţia, sfera informaţională sau gestionarea comună a frontierelor UE, nu legiferarea cu orice preţ, mai ales când vine vorba de subiectele cotidiene.

Scenariul 5: Federalismul sporit – Cele 27 de ţări ar putea lua decizia de a ”gestiona în comun mai multă putere, mai multe resurse şi procese decizionale, în toate domeniile”, cum e zona euro, afaceri externe şi apărare, imigraţie, energie, probleme de mediu etc.