Recomandam si

Câți bani câștigă Dan Bursuc într-o lună. La suma asta mulți doar visează

Adela vă sfătuiește în sex și iubire. „Mă înșală de 9 ani, și nu cu o femeie, ci cu mai multe”

Minodora a izbucnit în lacrimi când a auzit-o pe Denisa Manelista. Nu s-a mai putut abține și a plâns în direct

De când lumea si pământul, sexul şi, mai ales, iubirea generează bătăi de cap şi încurcături, căci mintea nu se pune cu inima sau cu instinctele primare. În cea mai mare parte a situaţiilor create, un sfat sau simpla rostire a problemei pot aduce rezolvări. Pentru asta există Adela, gata să te asculte şi să te ajute să vezi lucrurile mai clar.

Adela, specialista noastră în probleme de cuplu, îți stă la dispoziție.

Dragă Adela,

Mă numesc Maria şi povestea mea e din categoria: viața bate filmul. Sunt căsătorită de 10 ani şi am un băiat de 8. Fratele meu, este şi el căsătorit de 7 ani şi are o fetiţă de 5 ani. Întotdeauana am simţit că este ceva între soţul meu şi cumnata mea, chiar de când fratele meu a venit prima oară cu ea în vizită la noi. În timp, eu am mai vorbit despre asta şi cu cealaltă sora a noastră, şi cu prietenele mele, chiar şi cu mama. Nu prea le venea lor să creadă, chiar îmi spuneau că sunt nebună, fratele meu mai ales.

Până când ne-am trezit cu soţii noştri iubiţi că fug în lume şi ne lasă singuri cu copiii! Au plecat că-n filme! Ne-au lăsat bilete, au premeditat luni de zile. Au plecat amândoi la muncă în Germania, iar noi ne-am trezit în fața faptului împlinit când ei erau deja acolo.

Au trecut deja două luni de când au plecat, mi-am mai revenit din şoc. Fratele meu e distrus, trebuie să aibă grijă de cea mică. Eu într-un fel mă aşteptăm, ţi-am zis că am simţit din prima clipă. Dar am adunat atâta furie că, dacă îl prind că vine, cred că îl omor! Copiii întreabă de tata şi de mama lor, noi încercăm să nu le spunem dar lumea a început să vorbească şi nu prea ştim cum să reacţionăm.

Aş vrea să-mi dai un sfat, nu ştiu cum să procedăm cu cei mici.

Adela răspunde:

Dragă Maria,

Aproape că nu-mi vine să cred ce-mi spui! Cred ca e cumplit de dureros. Şi îmi imaginez cât de dificil e să îi dai o asemenea veste copilului. Într-un fel, copilul merită să afle adevărul, pe de altă parte, dacă îl află, rămâne marcat pe viaţă. Dar, dacă spui că a început să vorbească lumea, decât să afle interpretările răutăcioase de la „radio şanţ”, mai bine află adevărul de la voi.

Totuşi, fiind foarte mici, acest adevăr este prea dur. Aproape că îmi vine să te întreb: n-aţi putea şi tu şi fratele tău să va luaţi copiii şi să plecaţi în alt oraş, unde nu va cunoaşte nimeni? Aşa cum soţii voştri au putut să pună la cale o asemenea fugă, puteţi şi voi să va pierdeţi urmele. Sună că-n filme, dar toată povestea voastră e aşa. În felul acesta, întârziaţi momentul adevărului şi poate devine mai uşor de spus.

Probabil că nu vreţi nici să împrumute şi ei resentimentele voastre, cu toate că fapta părinţilor fugari este incalificabilă. Iar în momentul în care vă decideţi să le spuneţi adevărul, să nu-l spuneţi tot odată.

Şi, de asemenea, te sfătuiesc să ceri ajutor de la un psiholog, care să urmărească întreagă situaţie pe termen lung. Asemenea evenimente lasă urme greu de şters.